• Germania
• Foști voluntari

Povestștene ceva despre tine.
Mă numesc Philippa şi sunt din Dresdan, din Germania. Eu am 18 de ani şi am o soră mai mare, şi o soră mai mică. Eu cânt de zece ani la flaut şi îmi place foarte mult acest instrument. În plus îmi place să coc prăjituri, să cânt şi să citesc. Atunci când am timp liber îmi place să mă întâlnesc cu prietenii mei, să joc cărți.

Când, cum şi de ce ai decis să faci voluntariat?
Eu cred că am avut mereu dorinţa să merg în străinătate. Când sora mea mai mare a revenit din România, am fost convinsă că vreau să fac voluntariat în Europa de Est, vreau să învăț o limbă nouă și să cunosc o cultură diferită. Dar tot o dată doresc să ajut oamenii care nu au aceeași posibilitatea pe care o avem noi în Germania. Pe deasupra, un voluntariat este o oportunitate pentru mine să evoluez și să mă cunosc mai bine. Poate mă v-a ajuta să aleg un domeniu de studiu.

Iți place ceea ce faci aici? Ce ai învățat nou?
Îmi place munca de aici foarte tare și timpul trece repede. Nu pot să cred că sunt aici de cinci luni deja. În special îmi place activitatea în cantina socială. Eu nu am mai lucrat niciodată cu bătrânii. Aici am învățat să merg cu două farfurii care sunt umplute cu supă și să nu dau nimic jos din ele. Simt că mă cunosc pe mine mai mult și mai bine decât la începutul activității de voluntariat. Simt că au avut loc schimbări considerabile în caracterul meu.

Cum ți se pare Casa Providenței și Republica Moldova în general?
Casa Providenței îmi place mult, în primul rând din cauza legăturilor familiale în echipă și cu beneficiarii, copii. Este un loc în care oamenilor le place să vină.

Republica Moldova pentru mine este o țară cu multe contraste și conflicte. De exemplu nu există o limbă unică sau diferența între sărac și bogat, între sat și oraș. Dar eu iubesc țara aceasta și știu că voi plânge când v-a trebui să plec.

Ce așteptări ai spre finalul perioadei de voluntariat?
Doresc să încep studiile după voluntariat, dar eu nu știu exact ce anume. Vreau să continui activitatea de voluntariat cât va fi posibil pentru că sunt convinsă în aceea că este important să oferi suport, grijă și ajutor oamenilor. În plus m-am convins că munca cu copiii presupune un efort în care încă nu sunt gata să mă angajez.